CE a aprobat astfel „o evaluare preliminară pozitivă” în cazul a șase ținte și a 62 din cele 68 de etape legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de două miliarde de euro (fără prefinanțare) în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), elementul central al programului NextGenerationEU, potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar.
„Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse șase etape. Este vorba despre reforme ale guvernării întreprinderilor de stat, precum și investiții în domeniul transporturilor și o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor”, se arată în comunicatul CE.
„Prin urmare, Comisia propune suspendarea parțială a plății în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul MRR. Această procedură oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini etapele sau obiectivele restante, în timp ce acestea primesc o plată parțială legată de etapele și obiectivele care au fost îndeplinite în mod satisfăcător”, a informat Comisia Europeană.
Adrian Câciu a declarat în emisiunea Jurnalul de Sără de la Digi24 că „se face plata parțială” și a precizat, de asemenea, jaloanele care nu vor fi îndeplinite.
„Nu avem suma care va fi suspendată, așteptăm această sumă de la Comisie. Cu toate acestea, această cerere de plată am depus-o acum un an Comisiei. Am petrecut un an negociind sau remediand anumite situatii in aceasta cerere de plata. Deci cu Comisia nu te joci cu acești bani de la PNRR, trebuie să facem aceste reforme, e foarte simplu. Guvernanța corporativă trebuie să fie așa cum este în toată Europa. Dacă nu se face nimic într-o lună, vom mai avea la dispoziție șase luni să le rezolvăm, dar nu vom primi valoarea acelor șase jaloane”, a spus ministrul Fondurilor Europene.
Repere pe care România le-a atins
A treia cerere de plată acoperă etape importante în implementarea a 37 de reforme și 17 investiții care vor genera schimbări pozitive pentru cetățeni și afaceri din România în următoarele domenii: tranziție verde și digitală, transport durabil, renovare energetică, regim fiscal și de pensii, afaceri. mediu, mobilitate urbană, turism și cultură, sănătate, reforme sociale, bună guvernare, educație și apă, deșeuri și gestionarea pădurilor.
Printre măsurile emblematice din această cerere de plată se numără stimularea eficienței energetice în industrie. Astfel, a intrat în vigoare cadrul legislativ care introduce măsuri pentru facilitarea investițiilor în eficiența energetică în industrie.
Printre altele, această reformă înlătură obstacolele din calea contractelor de performanță energetică, introduce supravegherea pieței și aplicarea standardelor de eficiență energetică, precum și noi standarde pentru instrumentele financiare verzi.
De asemenea, in ceea ce priveste reforma sistemului public de pensii, a intrat in vigoare un nou cadru legislativ care stabileste ca pensiile speciale vor fi calculate pe baza principiului contributiei, vechimii in profesie si reajustarii procentului aferent venitului. obtinut. Conform principiului contributiv, cuantumul pensiilor va depinde de valoarea contribuțiilor plătite în timpul vieții profesionale.
În plus, vor exista investiții pentru îmbunătățirea eficienței energetice a parcului imobiliar existent în condițiile în care au fost semnate contracte de renovare în vederea îmbunătățirii eficienței energetice și a contractelor de renovare integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) a clădirilor publice.
Comisia și-a prezentat deja evaluarea pozitivă preliminară a etapelor și obiectivelor pe care le consideră atinse în mod satisfăcător Comitetului Economic și Financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz.
Comisia Europeană a comunicat României motivele pentru care consideră că reperele respective legate de investiții și reforme nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. România are acum o lună pentru a-și transmite observațiile Comisiei.
„În urma avizului CEF cu privire la evaluarea preliminară pozitivă și după evaluarea observațiilor transmise de România, Comisia va adopta o decizie de plată, după care se poate efectua plata către România. În cazul în care, în urma observațiilor transmise de România, Comisia își confirmă evaluarea că criteriile de referință în cauză nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător, o parte din plată va fi suspendată. Suma suspendată va fi stabilită prin aplicarea metodologiei Comisiei privind suspendările de plată (prezentată în Anexa II la comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre” , se mai arată în comunicatul CE.
Din acel moment, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini reperele restante. La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă etapele respective au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Dacă da, va ridica suspendarea și va efectua plata sumei suspendate, potrivit reprezentanților CE. Planul de redresare și reziliență al României include o gamă largă de măsuri de investiții și reforme. Planul va fi finanțat cu 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a comentat, marți seară, anunțul Comisiei Europene privind a treia cerere de plată și afirmă că „ nu seamănă deloc cu ceea ce ne-a spus public domnul Ciolacu despre riscul de a pierde. bani de la PNRR ”.
În plus, consideră președintele Senatului, această știre „ne lovește atunci când trebuia să știm să proiectăm bugetul pentru 2025”. Premierul Marcel Ciolacu i-a răspuns liderului PNL, spunând că „acest circ de opoziție nu ajută pe nimeni”, adăugând că nu se vor pierde bani: „ Faceți parte din decizie! Presupune-o ”, i-a transmis și Ciolacu lui Ciucă.
„Am văzut răspunsul Comisiei Europene la cererea de plată numărul 3 de la PNRR. Ce a anunțat astăzi Comisia nu seamănă deloc cu ceea ce ne-a spus public domnul Ciolacu despre riscul de a pierde bani din PNRR. Cel mai rău este că această veste ne lovește tocmai când trebuia să știm cum să proiectăm bugetul pe anul 2025″, a scris Nicolae Ciucă pe Facebook. Președintele PNL îi cere premierului Marcel Ciolacu „să explice urgent ce va face pentru ca România să nu piardă cei aproximativ 1,1 miliarde de euro de la PNRR”.
"Dl. Ciucă, pentru prima dată îmi este rușine să-ți răspund. Acest circ de opoziție nu ajută pe nimeni. Și nici tu! Românii așteaptă altceva de la un om de stat. În primul rând, el așteaptă acceptarea. Și tot ce a invocat Comisia sunt lucruri care s-au întâmplat în timpul mandatului dumneavoastră”, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook, marți seară.
Ciolacu precizează că, din fericire, lucrează bine cu actualul ministru al Energiei, Sebastian Burduja.
„Din fericire, lucrez foarte bine cu domnul ministru Burduja și vom corecta toate nenorocirile făcute în companiile energetice de fostul ministru Virgil Popescu, colegul dumneavoastră. Lucrez foarte bine cu ministrul Transporturilor și poate ați observat că astăzi un alt coleg de-al vostru a demisionat în sfârșit de la Metrorex. Lucrez foarte bine cu SGG-ul condus de PNL și vom relua procedurile la AMEPIP cât de curând. Lucrez foarte bine cu toată lumea, domnule Ciucă, ca să putem corecta ce a mers prost și să nu pierdem niciun euro din PNRR” , a mai spus premierul.
Potrivit acestuia, însă, un lucru trebuie stabilit în coaliție: „ A mai rămas un singur lucru, pe care trebuie să îl decidem împreună în Coaliție: care este cea mai bună decizie pentru micii antreprenori, pe care pretindeți că îi susțineți. . Avem nevoie de o decizie politică clară cu privire la pragul pentru microîntreprinderi. Cel băgat în PNRR de guvernul de dreapta condus de președintele PNL la acea vreme – domnule cât” . Ciolacu mai spune că oamenii trebuie să știe: „Avem de ales între a scădea pragul pentru microîntreprinderi și a lua în jur de 300 de milioane de euro sau a renunța la bani și a păstra suma actuală de 500 de mii de euro”.
„Fie că vrei sau nu, domnule Ciucă: faci parte din decizie! Asumă-ți responsabilitatea”, i-a spus Ciolacu lui Ciucă.
