Referendumul, deși nu este obligatoriu, a fost un semnal crucial al direcției Moldovei către integrarea europeană. Era de așteptat să confirme calea țării către aderarea la UE. Cu toate acestea, rezultatul îngust a pus la îndoială caracterul decisiv al referendumului, stârnind îngrijorări cu privire la forțele politice și sociale aflate în joc.
Acuzații de interferență străină
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, care a militat energic pentru votul Da, și-a exprimat frustrarea față de rezultat, acuzând actorii străini că se amestecă în vot. Sandu susține că Rusia a fost implicată activ în influențarea rezultatelor, subliniind acuzațiile că Kremlinul a finanțat eforturile de manipulare a opiniei publice. „Acesta este un atac fără precedent asupra democrației”, a spus ea, referindu-se la rapoartele despre cumpărături de voturi și campanii de dezinformare pe scară largă. Rusia a negat acuzațiile, dar guvernul lui Sandu insistă că are dovezi că au fost cumpărate până la 300.000 de voturi, o afirmație pe care Moscova a respins-o.
Rezultatul referendumului a stârnit temeri cu privire la stabilitatea traiectoriei politice a Republicii Moldova. Deși rezultatul nu modifică din punct de vedere legal procesul de aderare a țării la UE, a fost menit să cimenteze poziția pro-UE a Moldovei și să facă mai dificilă inversarea acesteia. Acum, cu votul aproape divizat, viitoarea aliniere a Moldovei între UE și Rusia pare din ce în ce mai precară.
Alegerile prezidențiale intră în al doilea tur
Referendumul nu a fost singurul vot semnificativ de duminică. Moldovenii au participat, de asemenea, la primul tur al alegerilor prezidențiale, unde Sandu, titularul pro-UE, și-a asigurat conducerea, dar nu a ajuns la o majoritate totală. Cu aproximativ 42% din voturi, Maia Sandu se confruntă cu un rivalului ei, Aleksandr Stoianoglo, care a strâns 27%. Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor pro-rus, a avut rezultate mai bune decât se anticipase. Al doilea tur al alegerilor prezidențiale, programat pentru începutul lunii noiembrie, va deveni probabil o cursă foarte controversată.
Mai mulți candidați la președinție, inclusiv Stoianoglo, au boicotat referendumul. Cu toate acestea, Stoianoglo a susținut că susține „aspirațiile europene” ale Moldovei, dar se opune oricăror modificări constituționale care vizează accelerarea aderării la UE. Întrebarea acum este dacă ceilalți candidați, printre care se numără populistul Renato Usatîi și fostul guvernator găgăuzian Irina Vlah, se vor rali în spatele lui Stoianoglo în tur. Dacă o vor face, șansele de realegere ale lui Sandu ar putea fi în pericol.
Impactul influenței externe
Umbra ingerințelor străine planează mare atât asupra referendumului, cât și asupra alegerilor prezidențiale. Sandu și susținătorii săi au avertizat în mod constant despre implicarea Rusiei în procesele politice ale Republicii Moldova, iar aceste preocupări par să fie validate de numeroase rapoarte de cumpărare de voturi. BBC, care a acoperit alegerile de la sol, a raportat cazuri de alegători care au recunoscut că au fost plătiți pentru a vota , o femeie afirmând că se așteptase la plată după vot, dar a fost „păcălită” de contactul ei.
Astfel de incidente nu sunt izolate. În ultimele luni, omul de afaceri moldovean fugar Ilan Shor , care este acuzat că a canalizat sume mari de bani ruși în Moldova, a cerut public alegătorilor să-l respingă pe Sandu. Shor, care locuiește în exil, i-a îndemnat și pe moldoveni să voteze pentru oricine, în afară de Sandu, în cursa prezidențială, stârnind și mai mult îndoieli cu privire la legitimitatea procesului electoral.
Referendumul a scos în evidență diviziunea puternică din cadrul societății moldovenești. În timp ce mulți alegători urbani, în special generația tânără, sunt dornici să îmbrățișeze un viitor în cadrul Uniunii Europene, zonele rurale par mai sceptice. Sprijinul lui Sandu a venit în primul rând din orașe, unde alegătorii și-au exprimat dorința pentru mai multe oportunități economice și stabilitate politică prin legături mai strânse cu Europa.
„Trebuie să alegem un viitor european pentru țara noastră, pentru copiii noștri”, a declarat un alegător pentru BBC. „Pentru geopolitică, pentru pace, acesta este cel mai important.”
În schimb, regiunile cu legături mai strânse cu Rusia, precum Transnistria, au manifestat o opoziție semnificativă față de modificările constituționale. Transnistria, un stat separatist nerecunoscut susținut de Moscova, continuă să aibă legături economice, politice și militare profunde cu Rusia, complicând aspirațiile Moldovei către integrarea europeană. Rolul regiunii în alegeri și referendum a subliniat și mai mult influența durabilă a intereselor Rusiei în țară.
Ce urmează pentru Moldova
Viitorul imediat al Moldovei rămâne incert. Deși referendumul nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, a fost menit să consolideze traiectoria europeană a Moldovei. În schimb, rezultatul apropiat a expus diviziunile interne ale țării și vulnerabilitatea acesteia la manipularea externă. Maia Sandu se confruntă cu o luptă grea în față, nu doar pentru a câștiga realegerea, ci și pentru a naviga pe calea Moldovei către Uniunea Europeană în fața opoziției interne și externe tot mai mari.
În timp ce Moldova se pregătește pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale, toți ochii vor fi ațintiți asupra faptului dacă Sandu își poate recăpăta avânt și își poate asigura viitorul european al țării sale. Rezultatul va depinde probabil de dacă ea poate depăși alianța forțelor pro-ruse și umbra persistentă a interferenței străine.
