Cu 70-80% din celulele imune prezente în intestin, există o interacțiune complexă între microbiota intestinală, stratul epitelial intestinal și sistemul imunitar local al mucoasei. Acest loc major al activității imune este influențat de ceea ce alegem să mâncăm. Ceea ce punem în stomac joacă un rol semnificativ în determinarea tipurilor de microbi care trăiesc în intestinele noastre.
Dacă dieta noastră conține cantități mari de zahăr rafinat, îndulcitori artificiali sau este bogată în grăsimi saturate, modificăm compoziția microbiomului nostru în rău. Dacă consumăm o dietă bogată în fibre, bogată în plante, cu o gamă variată de fructe, legume, cereale integrale și leguminoase, susținem creșterea și menținerea microbilor benefici. Dacă încorporăm alimente fermentate în dieta noastră, introducem bacterii benefice în intestine pentru a ne popula și a crește diversitatea microbiomului.
Diversitatea scăzută a intestinului a fost asociată cu o serie de boli cronice, inclusiv excesul de greutate, rezistența la insulină, alergii, boala Crohn și multe altele. Acesta este motivul pentru care cercetătorii continuă să investigheze relația dintre comunitățile noastre microbiene interioare și rezultatele generale asupra sănătății.
Un studiu recent realizat de Stanford School of Medicine a analizat modul în care alimentele fermentate influențează în special diversitatea microbiomului și modul în care acest lucru influențează răspunsul imunitar. Treizeci și șase de adulți sănătoși au participat la studiul clinic și li sa repartizat aleatoriu o dietă de zece săptămâni care a inclus fie alimente fermentate, fie alimente bogate în fibre. Cercetătorii au descoperit că grupul de alimente fermentate și-a crescut diversitatea microbiană generală, în timp ce comunitățile microbiene din grupul cu conținut ridicat de fibre au rămas pur și simplu stabile.
Cercetătorii au remarcat, de asemenea, că pentru grupul de alimente fermentate, patru tipuri de celule imunitare au prezentat mai puțină activare, iar probele de sânge au relevat niveluri scăzute de 19 proteine inflamatorii. Pentru cei din grupul cu diete bogate în fibre, cercetătorii au fost surprinși să vadă că niciuna dintre cele 19 proteine inflamatorii nu a scăzut. O proteină care a fost măsurată a fost interleukina 6 (IL-6). Nivelurile ridicate de IL-6 au fost asociate cu artrita reumatoidă, dereglarea insulinei și, mai recent, cu risc crescut de mortalitate și severitate a pneumoniei la pacienții diagnosticați cu Covid 19.
Se știe că dietele bogate în fibre sunt asociate cu rate mai scăzute de mortalitate, așa că nu neglijați puterea fibrelor din dieta dumneavoastră.
Alimentele fermentate sunt alimente și băuturi produse prin creșterea microbiană controlată și prin transformarea componentelor alimentare prin acțiune enzimatică. Practic, alimentele fermentate conțin microorganisme care oferă intestinelor noastre o doză utilă de probiotice. Bacteriile lactice au fost unele dintre cele mai studiate microorganisme. În timpul fermentației, aceste bacterii sintetizează vitamine și minerale, produc peptide biologic active și elimină unii non-nutrienți. Peptidele biologic active sunt produse de bacteriile responsabile de fermentare. Printre aceste peptide, acizii linoleici conjugați (CLA) au un efect de scădere a tensiunii arteriale, exopolizaharidele prezintă proprietăți prebiotice, bacteriocinele prezintă efecte antimicrobiene, sfingolipidele au proprietăți anticancerigene și antimicrobiene, iar peptidele bioactive prezintă proprietăți antioxidante, antimicrobiene, antagonist opioid și efecte anti-alergenice. Alte studii au descoperit, de asemenea, că probioticele sunt eficiente în reducerea duratei și severității răcelii comune atât la copii, cât și la populația adultă.
Exemplele de alimente fermentate includ:
- Iaurt
- Chefir
- Branza de vaci cu culturi vii
- Tempeh
- Cârnați fermentați (ex. salam)
- Miso
- Kimchi
- Otet de mere
- Murături
- varză murată
- Băuturi cu saramură vegetală
- Smântână
- Sos de soia
- Kombucha
În mod clar, probioticele găsite în alimentele fermentate oferă o multitudine de beneficii pe lângă îmbunătățirea stării imunitare. Astfel, efortul de a le include în mod regulat în dietă poate ajuta la întărirea sănătății intestinale și a bunăstării generale.
